• Tipuri de vin - cum se deosebesc, ce le face speciale și povestea din spatele lor
  • 1. Soiuri de vin romane, chinezești și egiptene - o istorie milenară a celei mai îndrăgite băuturi 
  • 2. Tipuri de vinuri - o călătorie plină de culoare în lumea celor mai alese vinuri ale mapamondului 
    • 2.1. Soiuri de vin după tipul strugurilor pentru vin folosiți 
    • 2.2. Clasificarea tipurilor de vin după presiunea dioxidului de carbon
    •  2.3. Clasificarea soiurilor de vin după corp
    • 2.4. Clasificarea tipurilor de vin în funcție de momentul recoltării strugurilor
    • 2.5. Clasificarea tipurilor de vin după metoda de producție
    • 2.6. Alte tipuri de vin
  • 3. Soiuri de vin alb, rose și roșu internaționale și românești - de la prelucrarea strugurilor până la degustare 

Tipuri de vin - cum se deosebesc, ce le face speciale și povestea din spatele lor

Poză de Karolina Grabowska pe Pixabay

Vinul, această băutură străveche și divină, are rădăcini adânci în istoria umanității, fiind venerat deopotrivă de zei și de oameni. În mitologia Greciei Antice, Dionysos, zeul vinului, celebra creativitatea și euforia pe care această licoare i-o aducea. În acest sens, însăși procesul de fermentare al vinului poate fi asemănat unei alchimii care nu doar că făurește o băutură, dar și dezvăluie complexitatea naturii și ingeniozitatea umană.

Vinul este adesea asociat cu strugurii, însă această băutură versatilă poate fi produsă și din rodii, afine sau coacăze, oferind o paletă largă de arome și stiluri. Fiecare tip de vin are caracteristici distincte, influențate de varietatea de fructe, climatul în care sunt cultivate, dar și de metodele de vinificație folosite.

Printre cele mai comune tipuri de vin se numără vinurile roșii, albe, rosé și spumante. Vinurile roșii, produse din struguri negri, pot varia de la un gust ușor la unul pregnant, de la note de fructe de pădure, ciocolată la condimente. Vinurile albe, realizate de obicei din struguri albi sau negri fără coajă, sunt recunoscute pentru prospețimea lor, grație aromelor de citrice, mere și flori. Pe de altă parte, vinurile rosé, cu nuanțele lor delicate de roz, sunt obținute din struguri negri, printr-o macerare scurtă. Vinurile spumante, precum cele din regiunea franceză Champagne sau Prosecco, sunt caracterizate de o efervescență distinctă, rezultată dintr-o fermentare secundară care adaugă binecunoscutele bule.

În cele din urmă, vinurile de desert și fortificate, cum ar fi „Porto” și „Sherry”, oferă o experiență dulce și intensă papilelor gustative, fiind perfecte pentru momentele de răsfăț.

Acest articol își propune să te însoțească într-o călătorie fascinantă prin filele istoriei viticole și să exploreze dezvoltarea și popularizarea unora dintre cele mai apreciate soiuri de vin ale tuturor timpurilor. Așa cum o degustare de vin îți dezvăluie treptat toate nuanțele sale, această incursiune în lumea vinului îți va oferi o perspectivă profundă asupra tradițiilor viticole și diversității acestui nectar divin.

1. Soiuri de vin romane, chinezești și egiptene - o istorie milenară a celei mai îndrăgite băuturi 

Vinul, una dintre cele mai vechi și mai venerabile băuturi, își are rădăcinile adânc înfipte în preistorie, dovezi ale existenței sale datând de acum aproximativ 8000 de ani. Primele urme arheologice ale vinului au fost descoperite în Georgia, în jurul anului 6000 î.Hr., unde s-au găsit vase de lut ce conțineau reziduuri de vin. Această tradiție s-a răspândit rapid în alte regiuni, ajungând în Iranul antic și Armenia pe la 5000 î.Hr. și în Sicilia în jurul anului 4000 î.Hr..

• Vinul în Antichitate - China și Egiptul Antic

În provincia Henan din China, la situl arheologic Jiahu, s-au găsit dovezi ale unei băuturi fermentate care conținea struguri sălbatici, orez, miere și fructe de păducel, datând din mileniul al II-lea î.Hr. Aceasta este considerată una dintre primele băuturi alcoolice confirmate printr-o analiză chimică. Descoperirile arheologice de la Jiahu, în provincia Henan, arată că locuitorii din acea perioadă utilizau vase de lut pentru a fermenta și păstra această băutură, marcând astfel începuturile vinului în China și Asia. 

În Egiptul Antic, vinul avea o semnificație religioasă și culturală profundă. În mormântul lui Tutankhamon, au fost descoperite 36 de amfore de vin, șase dintre acestea purtând numele lui „Kha'y", ale vinificatorului regal. 

• Vinul în Grecia Antică

În Grecia Antică, vinul era considerat un dar de la Dionysos, zeul vinului, și avea un rol central în viața socială și religioasă a elenilor. Festivalurile dedicate vinului, cum ar fi „Dionisiacele”, erau celebrate cu mare fast, implicând procesiuni, spectacole de teatru și, desigur, consumul abundent de vin. „Dionisiacele” au fost un precursor al teatrelor și al festivalurilor moderne, având un impact semnificativ asupra culturii și artei grecești.

Poză de Adriano Gadini pe Pixabay

• Vinul în Roma Antică

Romanii au preluat tradițiile grecilor și le-au îmbunătățit, devenind mari producători și consumatori de vin. Ei au introdus inovații tehnologice, precum folosirea butoaielor și a presei pentru struguri și au dezvoltat tehnici avansate de vinificație care au permis producția eficientă și la scară largă. Vinul era atât de important pentru romani încât au plantat vii în apropierea garnizoanelor pentru a asigura aprovizionarea constantă, contribuind astfel la dezvoltarea unor regiuni viticole faimoase în prezent, cum ar fi cele din Franța, Italia și Spania.

• Vinul în Evul Mediu și în perioada Renașterii

În Evul Mediu, Biserica Catolică a jucat un rol crucial în păstrarea și promovarea culturii vinului. Vinul era esențial pentru liturghie, iar călugării au continuat să perfecționeze arta vinificației, păstrând vinurile în peșteri pentru a le îmbunătăți calitatea. Regiunile viticole ale Franței, Italiei și Spaniei au devenit faimoase datorită acestor eforturi. În această perioadă, viticultura a continuat să se dezvolte, iar vinul a rămas o parte integrantă a vieții europene.

• Explorările și colonizarea Lumii Noi și cultura viticolă 

Colonizarea și explorările europene din secolele XV și XVI au extins cultura vinului în Lumea Nouă. Spaniolii au introdus viticultura în America Latină, fondând primele vinării în Chile și Argentina. În Statele Unite, misionarii franciscani au adus vița de vie în California în 1769, punând bazele industriei vinului în această regiune. Ei au plantat vița de vie în apropierea lăcașurilor de cult misionare, pentru a se asigura că vinul era disponibil pentru liturghie și consum zilnic.

• Vinul, un simbol al modernității 

Arc peste timp, în secolul al XIX-lea, viticultorii europeni au adus vița de vie în Australia și Noua Zeelandă. James Busby, considerat a fi părintele industriei vinului din Australia, a adus butași de viță de vie din Europa și a plantat primele vii în aceste regiuni. Astăzi, Australia și Noua Zeelandă sunt recunoscute pentru vinurile lor distincte și de înaltă calitate.

China are, de asemenea, o istorie îndelungată în ceea ce privește producția de băuturi fermentate. Primele dovezi ale unei băuturi fermentate, care includea struguri sălbatici, orez, miere și fructe de păducel, datează din mileniul II î.Hr. În ultimele decenii ale secolului XX, China a devenit unul dintre cei mai mari consumatori și producători de vin din orez. Totuși, astăzi producția de vin din China a cunoscut un declin, posibil din cauza condițiilor de cultivare nefavorabile și a preferinței pentru vinurile importate din regiuni viticole occidentale celebre.

Astfel, de la originile sale în regiunile caucaziene și până la răspândirea globală prin explorări și colonizare, vinul a evoluat continuu, reflectând adaptabilitatea și ingeniozitatea umană. Istoria sa complexă și diversificată demonstrează importanța sa culturală și economică de-a lungul mileniilor.

2. Tipuri de vinuri - o călătorie plină de culoare în lumea celor mai alese vinuri ale mapamondului 

Vinurile, una dintre cele mai diversificate și fascinante băuturi, pot fi clasificate în funcție de mai multe criterii, incluzând culoarea, presiunea dioxidului de carbon, conținutul de zahăr și zona geografică. Acest ghid detaliat va explora fiecare dintre aceste clasificări, oferind o perspectivă comprehensivă asupra diversității vinurilor.

Poză de Matthias Böckel pe Pixabay

2.1. Soiuri de vin după tipul strugurilor pentru vin folosiți 

Soiurile de vin pot fi clasificate în funcție de tipul strugurilor utilizați în procesul de vinificație, fiecare aducând caracteristici unice în ceea ce privește aroma, gustul și culoarea vinului. În această secțiune, vom explora principalele soiuri de struguri, evidențiind particularitățile și contribuțiile fiecărui tip la diversitatea vinurilor disponibile.

• Vinuri roșii

Vinurile roșii sunt obținute prin fermentarea strugurilor cu pieliță. De obicei, cu cât pielița este lăsată mai mult timp în contact cu mustul, cu atât culoarea vinului este mai închisă. Vinurile roșii tinere prezintă, de obicei, o culoare de roșu-purpuriu sau rubiniu. Pe măsură ce îmbătrânesc, culoarea devine mai deschisă, ajungând la nuanțe de roșu granat sau cărămiziu. În plus, varietățile de struguri influențează intensitatea culorii, soiuri precum Cabernet Sauvignon și Syrah producând vinuri mai închise la culoare.

Poză de Photo Mix pe Pixabay

• Vinuri albe

Vinurile albe pot fi produse atât din struguri albi, cât și din struguri roșii. În procesul de producere, strugurii sunt presați pentru a elimina pielițele și semințele înainte de fermentare, prevenind astfel extragerea pigmentului și a taninurilor. Vinurile albe pot varia de la nuanțe foarte deschise de galben lămâie la galben auriu, chihlimbar și maro. Soiuri precum „Riesling” și „Pinot gris” prezintă de obicei o culoare galben-lămâie foarte deschisă. Tehnicile de vinificație, cum ar fi maturarea în butoaie de stejar, pot influența, de asemenea, culoarea vinurilor albe, cum este cazul „Chardonnay-ului”, care poate avea o culoare aurie mai profundă.

• Vinuri roze

Vinurile roze sunt obținute din varietăți de struguri roșii, după o scurtă macerare și fermentare. Similar cu vinurile roșii, cu cât macerarea este mai lungă, cu atât culoarea va fi mai intensă. Nuanțele vinurilor roze variază de la roz cireș, roz piersică, roșu bujor, roșu coral și până la roșu cireș.

Poză de Karolina Grabowska pe Pixabay

2.2. Clasificarea tipurilor de vin după presiunea dioxidului de carbon

Vinurile pot fi clasificate și în funcție de presiunea dioxidului de carbon din compoziția lor, ceea ce le conferă diferite niveluri de efervescență. Iată care sunt principalele categorii:

• Vinuri liniștite

Vinurile liniștite sunt cele care au o presiune a dioxidului de carbon mai mică de 0,05 MPa la 20℃. Majoritatea vinurilor de pe piață se încadrează în această categorie.

• Vinuri spumante

Vinurile spumante sunt cele cu o presiune a dioxidului de carbon mai mare sau egală cu 0,05 MPa la 20℃. Exemple comune includ șampania franceză, „Cava spaniolă”, „Prosecco” și „Asti”. În funcție de presiunea dioxidului de carbon, vinurile spumante pot fi împărțite în vinuri spumante cu presiune înaltă (peste 0,35 MPa) și vinuri spumante cu presiune joasă (între 0,05 și 0,35 MPa).

• Conținutul de zahăr la vinurile liniștite:

1. Sec: Conținut de zahăr mai mic sau egal cu 4 g/l.
2. Demisec: Conținut de zahăr între 4 și 12 g/l.
3. Dulceag: Conținut de zahăr între 12 și 45 g/l.
4. Dulce: Conținut de zahăr peste 45 g/l.

• Conținutul de zahăr la vinurile spumante:

1. Brut nature: Conținut de zahăr între 0-3 g/l.
2. Extra brut: Conținut de zahăr între 3,1-6 g/l.
3. Brut: Conținut de zahăr între 6,1 și 12 g/l.
4. Extra sec: Conținut de zahăr între 12-17 g/l.
5. Sec: Conținut de zahăr între 17-32 g/l.
6. Demisec: Conținut de zahăr între 32-50 g/l.
7. Dulce: Conținut de zahăr peste 50 g/l.

 2.3. Clasificarea soiurilor de vin după corp

Soiurile de vin sunt clasificate și în funcție de corpul lor, care se referă la greutatea și textura vinului percepute pe palat.

• Vinuri cu corp ușor 

Vinurile roșii cu corp ușor sunt în general mai deschise la culoare și au mai puțini tanini, cum ar fi „Pinot noir” și „Gamay”. Vinurile albe cu corp ușor, precum „Pinot gris”, „Albarino” și „Muscadet”, tind să aibă o aciditate pronunțată care le face mai răcoritoare atunci când sunt tratate termic.

• Vinuri cu corp mediu

Vinurile cu corp mediu tind să fie mai închise la culoare și au o textură specifică în momentul degustării. În această categorie intră vinurile roșii cum ar fi „Merlot”, „Tempranillo” și „Sangiovese” și vinurile albe „Sauvignon blanc”, „Chenin blanc” și „Trebbiano”.

• Vinuri cu corp plin

Vinurile roșii cu corp plin au cea mai profundă culoare și abundă în tanini, fiind reprezentate de „Cabernet Sauvignon”, „Syrah/Shiraz” și „Malbec”. Vinurile albe cu corp plin, precum „Chardonnay”, „Viognier” și „Semillon”, sunt de obicei maturate în butoaie de stejar, făcându-le mai grele.

2.4. Clasificarea tipurilor de vin în funcție de momentul recoltării strugurilor

Tipurile de vin pot fi clasificate în funcție de momentul recoltării strugurilor, influențând astfel nivelul de zahăr și aciditate din vinul final. Iată care sunt principalele categorii de vinuri obținute din struguri recoltați devreme, la maturitate optimă sau târziu:

• Vinuri comune 

Acestea sunt cele mai comune vinuri, obținute din struguri culeși după ce au ajuns la maturitatea naturală. Sunt produse prin fermentarea completă sau parțială a strugurilor proaspeți sau a sucului de struguri, rezultând vinuri cu un anumit grad de alcool.

Poză de Peter H pe Pixabay

• Vinuri de recoltă târzie

Aceste vinuri sunt obținute din struguri lăsați să se coacă mai mult timp pe viță, crescând astfel concentrația naturală de zahăr. Rezultatul este un vin mai dulce și mai aromat. Este important de menționat că acești struguri nu sunt infectați de mucegai nobil și nu sunt expuși la îngheț, fiind doar uscați pe viță.

• Vinuri obținute din struguri infectați cu mucegai nobil

În condiții favorabile, strugurii pot fi infectați cu mucegai nobil, un fenomen comun în regiuni precum Sauternes în Franța sau Tokaj în Ungaria. Strugurii infectați au o concentrație extrem de mare de zahăr, iar vinurile rezultate sunt foarte dulci și au arome distincte de miere și fructe uscate.

• „Vinuri de gheață”

Aceste vinuri sunt produse din struguri recoltați după ce temperaturile au scăzut sub -7℃, moment în care strugurii sunt înghețați. Presați în timp ce sunt încă înghețați, acești struguri produc un vin cu o prospețime aparte. Acest tip de vin este comun în Germania, Austria și Canada.

2.5. Clasificarea tipurilor de vin după metoda de producție

Vinurile pot fi diferențiate și în funcție de metoda de producție, fiecare tehnică având un impact semnificativ asupra profilului aromatic, gustului și structurii vinului.

• Vinuri fortificate

Aceste vinuri, cum ar fi Sherry, Porto și Madeira, sunt produse prin adăugarea de brandy sau alte băuturi spirtoase pentru a crește conținutul de alcool.

• Vinuri aromatizate

Vermouth-ul este un exemplu de vin aromatizat, obținut prin macerarea plantelor aromatice sau prin adăugarea de extracte din plante aromatice.

• Vinuri carbonatate

Dioxidul de carbon din aceste vinuri nu este produs prin fermentare, ci este adăugat artificial pentru a conferi vinului caracteristicile vinurilor spumante.

• Vinuri non-alcoolice

Cunoscute și sub numele de „vinuri detoxificate", aceste vinuri au un conținut de alcool foarte scăzut, obținut prin procese speciale de fermentare, maturare și eliminare a impurităților și a alcoolului.

2.6. Alte tipuri de vin

Desigur, dacă te întrebi câte tipuri de vin există, răspunsul este unul ce atinge o paletă mult mai vastă decât ți-ai putea imagina. Pe lângă categoriile tradiționale, există și alte tipuri de vinuri care se disting prin particularități unice de producție și caracteristici specifice. Iată câteva exemple:

• Vinuri vintage 

Anul menționat pe eticheta acestor vinuri se referă la data în care au fost recoltați strugurii. Condițiile meteorologice variază de la un an la altul, afectând calitatea strugurilor și, implicit, a vinului.

• Vinuri varietale

Pe eticheta acestor vinuri este indicată varietatea de struguri utilizată, permițând consumatorilor să își facă o idee despre caracteristicile gustative ale vinului.

• Vinuri cu indicație geografică (IG) sau cu denumire de origine controlată (DOC)

Aceste vinuri reflectă stilul specific al unei regiuni viticole. În special în zonele cu tradiție, vinurile pot evidenția caracteristicile particulare ale diferitelor parcele. Vinurile de regiune pot fi clasificate după următoarea schemă:

• Vinurile din Lumea Veche

Lumea Veche se referă la regiunile tradiționale viticole din Europa, unde vinificația are o istorie îndelungată. Aceste vinuri sunt recunoscute pentru stilul lor clasic și pentru regulile stricte de producție.

• Franța

Franța este adesea considerată epicentrul vinificației mondiale, cu regiuni celebre precum Bordeaux, Bourgogne și Champagne. Soiurile de struguri emblematice includ Cabernet Sauvignon, Merlot, Chardonnay și Pinot noir.

  Poză de BÙI VĂN HỒNG PHÚC pe Pixabay

• Italia

Italia oferă o diversitate remarcabilă de vinuri, cu regiuni faimoase ca Toscana și Piemont. Printre cele mai cunoscute soiuri se numără Sangiovese, Nebbiolo și Barbera.

• Spania

Spania are cea mai mare suprafață viticolă din lume și este renumită pentru vinurile sale din Rioja și Ribera del Duero. Tempranillo și Garnacha sunt printre cele mai reprezentative soiuri de struguri.

• Vinurile din Lumea Nouă

Lumea Nouă include regiunile viticole dezvoltate mai recent, cum ar fi cele din America, Africa de Sud și Oceania. Aceste vinuri sunt adesea mai experimentale și inovatoare.

• Statele Unite

Poză de Tim Mossholder pe Unsplash

California este liderul indiscutabil, cu vinuri renumite din Napa Valley și Sonoma. Zinfandel și Cabernet Sauvignon sunt soiurile vedetă.

• Argentina și Chile

Argentina este faimoasă pentru Malbec, iar Chile pentru Carménère. Aceste vinuri sunt caracterizate de arome intense și corpolență.

• Australia și Noua Zeelandă

Australia este cunoscută pentru Shiraz, în timp ce Noua Zeelandă se remarcă prin Sauvignon Blanc. Ambele țări pun accent pe terroir și pe inovație.

• Vinurile din România

Poză de Ilinca Roman pe Unsplash

România are o tradiție viticolă bogată și diversă, oferind vinuri unice atât albe, cât și roșii.

• Vinuri albe

Soiurile autohtone precum „Fetească Albă”, „Fetească Regală” și „Tămâioasă Românească” oferă vinuri cu arome florale și fructate, ideale pentru aperitive sau feluri ușoare.

• Vinuri roșii

„Fetească Neagră”, „Negru de Drăgășani” și „Băbească Neagră” sunt doar câteva dintre soiurile de struguri ce produc vinuri roșii complexe și bogate, perfecte pentru a fi savurate alături de preparate consistente.

3. Soiuri de vin alb, rose și roșu internaționale și românești - de la prelucrarea strugurilor până la degustare 

Procesul de producție a vinului implică o serie de etape esențiale care asigură calitatea și caracteristicile specifice ale vinului. În acest proces, se folosesc diverse elemente, precum pachete de vinificație, drojdie pentru vin, drojdie pentru vin roșu, drojdie vin alb/roze, accesorii (sticle de îmbuteliere), taninuri, produse pentru stabilizare și nutrienți de fermentație. Acestea contribuie la transformarea strugurilor în vinuri de diverse tipuri, fiecare cu arome și atribute distincte.

În primul rând, strugurii sunt recoltați și zdrobiți pentru a elibera mustul. Adăugarea de drojdie pentru vin roșu sau drojdie pentru vin alb/roze inițiază procesul de fermentație, unde zaharurile sunt transformate în alcool. În funcție de tipul de vin, se folosesc tehnici diferite de fermentație. De exemplu, pentru vinurile roșii, procesul implică adesea o fermentație mai lungă pentru a extrage taninuri din coji, semințe și ciorchini. În cazul vinurilor albe și roze, fermentația este mai scurtă și se realizează la temperaturi mai scăzute pentru a păstra prospețimea și aromele fructate.

Fotografie de la Lukas pe Pexels

După fermentație, vinul este supus unui proces de limpezire pentru a elimina particulele suspendate, urmat de stabilizare, unde produse pentru stabilizare sunt adăugate pentru a preveni refermentarea și pentru a asigura claritatea și stabilitatea vinului într-o sticlă de îmbuteliere. Taninurile joacă un rol crucial în structurarea vinului roșu, oferindu-i complexitate și potențial de învechire. Nutrienții de fermentație sunt esențiali pentru a susține activitatea drojdiei și pentru a asigura o fermentație completă și sănătoasă.

Soiuri de vinuri - prezentarea principalelor tipuri de vin cunoscute

Poză de Kelsey Chance pe Unsplash

• Chardonnay

Chardonnay este unul dintre cele mai renumite tipuri de vin alb, originar din Burgundia, Franța. Această varietate de struguri este extrem de adaptabilă, crescând în regiuni viticole din întreaga lume, inclusiv în California, Australia și Noua Zeelandă. Chardonnay-ul are o culoare galben-pai care devine auriu cu îmbătrânirea în butoaie de lemn. Aromele sale variază de la fructe tropicale la note de vanilie și unt, datorită fermentației malolactice și maturării în baricuri. Este un vin ideal pentru a fi servit alături de preparate din pește, carne albă și brânzeturi moi.

În anii 1940, producătorii din Napa Valley au început să folosească fermentația malolactică și maturarea în butoaie pentru Chardonnay, creând vinuri cu note intense de unt și vanilie, cunoscute sub numele de „Chardonnay butter bomb". Astăzi, se pune accent pe evidențierea caracterului natural al strugurilor.

• Cabernet Sauvignon

Cabernet Sauvignon, un vin roșu de mare notorietate, este originar din regiunea Bordeaux, Franța. Este apreciat pentru corpul său robust și capacitatea de îmbătrânire, fiind adesea amestecat cu Merlot și Cabernet Franc pentru a crea faimosul Bordeaux Blend. Acest vin are o culoare rubinie intensă și arome de fructe de pădure, piper și note lemnoase, dezvoltate în timpul maturării în butoaie de stejar. Se potrivește excelent cu preparate din carne roșie, vânat și brânzeturi maturate.

Cabernet Sauvignon este un „ingredient” principal al soiurilor Supertuscan din Italia, cunoscute la nivel mondial datorită vinului Sassicaia, creat de Mario Incisa della Rocchetta.

• Merlot

Merlot este un alt vin roșu de origine bordeleză, cunoscut pentru textura sa catifelată și arome de fructe negre și pământ. Este adesea utilizat în blenduri pentru a adăuga suplețe și rotunjime altor vinuri mai aspre. Merlot se distinge prin culoarea sa rubinie și aromele sale complexe, care includ note de vanilie și condimente datorită maturării în butoaie. Este ideal pentru a fi servit cu preparate din carne de vită, ciuperci și brânzeturi semi-maturate.

Popularitatea Merlot-ului a fost afectată temporar de un comentariu din filmul „Sideways", unde personajul principal refuză să bea Merlot, ducând la o scădere a consumului acestui vin în Statele Unite.

• Sauvignon blanc

Sauvignon blanc, originar din Franța, este un vin alb renumit pentru aciditatea sa vibrantă și aromele ierboase. Este cultivat în regiuni precum Valea Loarei și Bordeaux, dar și în Noua Zeelandă, unde a devenit emblematic. Acest vin are o culoare galben-pai cu reflexii verzui și arome de fructe tropicale, soc și ardei verde. Se potrivește perfect cu preparate din pește, salate și brânzeturi de capră.

Aromele erbacee ale Sauvignon blanc, cauzate de prezența pirazinelor, au fost uneori comparate cu mirosul specific de „pisică", o descriere destul de bizară.

• Sangiovese

Sangiovese este cea mai cultivată varietate de struguri roșii din Italia, dând naștere unor vinuri celebre precum Chianti și Brunello di Montalcino. Aceste vinuri au o culoare rubinie și arome de cireșe, violete și condimente. Sangiovese este caracterizat de aciditate ridicată și taninuri puternice, ceea ce îl face potrivit pentru îmbătrânire. Este ideal alături de preparate tradiționale italiene, carne roșie și brânzeturi semi-maturate.

Sangiovese produce atât vinuri de lux, cât și vinuri accesibile, demonstrând versatilitatea extraordinară a acestui soi în funcție de terroir și metodele de vinificație.

• Pinot gris

Pinot gris, cunoscut și sub numele de Pinot Grigio în Italia, este un vin alb produs din struguri cu coajă gri-albastră. Acest vin are o culoare galbenă cu reflexii aurii și poate varia de la sec la dulce. În Italia, este adesea recoltat mai devreme pentru a păstra aciditatea și aromele florale, pe când în Alsacia are tendința de a fi mai corpolent și mai opulent. Este perfect pentru aperitive, pește gras și preparate din carne albă.

În Italia, Pinot gris este cules devreme pentru a menține aciditatea și prospețimea, rezultând într-un stil „neutru", ideal pentru aperitive, în contrast cu stilul opulent și solicitant al vinurilor din Alsacia.

• Pinot noir

Pinot noir este un vin roșu nobil, originar din Burgundia, Franța, cunoscut pentru eleganța și complexitatea sa. Acest vin are o culoare rubinie transparentă și arome de fructe roșii, pământ și condimente dulci. Pinot noir este dificil de cultivat și preferă climatele răcoroase. Este excelent alături de preparate cu trufe, ciuperci și carne albă sau roșie.

Unele dintre cele mai scumpe vinuri din lume sunt obținute din Pinot noir, precum Romanée-Conti din Burgundia, care poate ajunge la prețuri de peste 200.000 de dolari pe sticlă.

• Nebbiolo

Nebbiolo, o varietate de struguri negri din Piemont, Italia, produce vinuri de prestigiu precum Barolo și Barbaresco. Aceste vinuri au o culoare rubinie transparentă și dezvoltă arome complexe de trandafiri, fructe uscate și condimente pe măsură ce îmbătrânesc. Nebbiolo are taninuri puternice și aciditate ridicată, fiind ideal pentru preparate din carne bogată în sosuri și brânzeturi maturate.

În anii 1980, producătorii de Barolo au început să folosească metode moderne de vinificație, cum ar fi fermentația scurtă și maturarea în baricuri, ducând la dezbateri intense între tradiționaliști și moderniști.

• Riesling

Riesling este un vin alb versatil, originar din Germania, cunoscut pentru aciditatea sa ridicată și capacitatea de îmbătrânire. Acesta poate varia de la sec la dulce și are arome de mere, piersici și note de petrol. Este ideal pentru preparate cu trufe, pește afumat și mâncăruri grase datorită acidității sale înalte.

Aroma tipică de petrol a Riesling-ului, apreciată de mulți pasionați de vin, a fost considerată un defect de către un institut german important, deoarece maschează aromele florale și fructate ale vinului.

• Syrah

Syrah, cunoscut și ca Shiraz, este un vin roșu robust, originar din Valea Ronului, Franța. Acest vin are o culoare rubinie închisă și arome de fructe negre, mentă și piper negru. Este ideal pentru preparate din carne la grătar, tocană și vânat datorită structurii sale tanice și caracterului său condimentat.

În Cortona, Toscana, Syrah a găsit un habitat ideal datorită climei mediteraneene și influenței lacului Trasimeno. Festivalul „Chianina & Syrah" celebrează această combinație, prezentând preparate din carne de vită Chianina și vin Syrah.

Poză de Kelsey Chance pe Unsplash

Vinul, cu rădăcini adânci în istoria umanității și o diversitate fascinantă de arome și experiențe, reflectă legătura strânsă dintre om și natură. De la robustul vin roșu la delicatul vin rosé și efervescentul vin spumant, fiecare varietate poartă o poveste unică, influențată de tradiții și inovații. Vinul nu este doar o băutură, ci un simbol al sărbătorii, al creativității și al moștenirii culturale globale, conectând oameni din diferite epoci și culturi.