0744 765 052 / 0785 284 922 ( L - V : 10:00 - 17:00)  |  Intrebari frecvente  |  Contact

Acces cont  |  Cum platesc  |  Cum cumpar

  
  
  
  

Identificarea casarilor

Identificarea  casarilor

 

Pentru a identifica natura casarii vinului , se face testul rezistentei la aer.

 In patru pahare de 100 ml se aduc cate 50 ml vin, se acopera paharele si se lasa la aer pentru 48 ore.

Pentru o mai buna precizare a caselor, vinul expus la aer este tratat in prealabil astfel:

 

- prima proba ca atare

- a 2-a proba cu SO2 in doza de 50mg/l

- a 3-a cu acid citric in doza de 0,5g/l

- a 4-a cu  SO2  si acid citric in dozele de mai sus

 

            - cand 1-a si a 3-a proba caseaza avem casa oxidazica, iar

            - cand caseaza 1-a si 2-a avem casa ferica

 

 

Casa ferica( albastra) da un sediment cenusiu -negru si o culoare a vinului albastra-cenusie

Casa fosfato-ferica(alba) da un sediment alb-gri si o culoare a vinului alb-cenusie

Casa oxidazica(bruna) da un sediment de culoare bruna iar vinul capata culoarea ceaiului(ciocolatei), bruna mai mult sau mai putin intensa

 

Casa oxidazica( bruna), se datoreaza prezentei polifenoloxidazelor din strugurii atinsi de mucegai. Oxigenul atmosferic activat de catre enzima produce oxidarea polifenolilor din must sau vin. Polifenolii oxidati se condenseaza si precipita, tulburand vinul. Datorita faptului ca produsii de condensare au o culoare bruna se produce si modificarea culorii vinului; vinul alb capata o nuanta bruna , iar vinul rosu se decoloreaza si capata nuanta ciocolatei.

Gustativ, vinul casat capata caracterul de vin rasuflat, maderizat, neplacut.

Prevenirea casei oxidazice se face obisnuit printr-o sulfitare adecvata, iar predispozitia vinului la aceasta casa se determina prin testarea vinului la aer.

 

Casa ferica (albastra, neagra) apare atat in vinurile albe, cat si in vinurile rosii in urma aerarii vinurilor care au un continut mic in SO2  . Formarea tulburarii este conditionata de continutul in fier al vinului ( peste 8 mg/l la vinul alb si peste 20 mg/l la vinul rosu) , aciditatea redusa si prezenta in cantitati mai mari a substantelor polifenolice.

Precipitatul ce rezulta in urma interactiunii fierului trivalent cu substantele tanante sau antocianice imprima vinului o culoare si un depozit caracteristic : vinul alb capata o culoare cenusie-plumburie, iar vinul rosu capata o culoare neagra cu nuanta verde-albastruie.

Defectul se remediaza prin corijarea aciditatii si  cleire.

 

Casa fosfato-fericalcica (alba) apare la un potential de oxidoreducere ridicat (vinul este neprotejat impotriva actiunii oxigenului) si la un continut ridicat in fosfati, fier si calciu.

In cazul vinurilor albe, vinul se tulbura si apare un depozit de culoare alb-cenusie, iarla vinurile rosii se formeaza un depozit de culoare alb-roza.

 

Casa cuproasa , apare, spre deosebire de celelalte, la un potential de oxidoreducere scazut, in mediul reducator (vinuri suprasulfitate) , la un continut de cupru de peste 0,5 mg/l , reactia fiind favorizata de lumina si temperatura. La aerare, tulburarea dispare.

Casa este caracteristica vinurilor albe, imbuteliate, cand se formeaza un precipitat de sulfura de cupru de culoare brun-roscata.

 

Casa proteica este caracteristica vinurilor albe si apare in urma flocularii si precipitarii proteinelor sub influenta :

- variatiilor de temperatura, la care este pastrat vinul

- a taninului

- a variatiei aciditatii si a gradului alcoolic in urma operatiei de cupajare.

Sunt predispuse in special vinurile tinere, bogate in proteine coagulabile cat si vinurile supracleite cu cleiuri organice(gelatina). Depozitul care apare are culoarea vinului si este fin, amorf.

 

Precipitarea substantelor antocianice este caracteristica vinurilor rosii tinere cand temperatura de pastrare este joasa.Ea apare si la vinurile rosii imbuteliate ca urmare a insolubilizarii substantelor antocianice coloidale, formate prin condensarea moleculelor de antociani ca atare sau prin interactiunea acestora cu taninurile. Depozitul format la vinurile rosii tinere este amorf, de culoare neagra, care dispare prin incalzirea vinului, iar la vinurile rosii imbuteliate se formeaza un depozit brun, ce adera de peretele sticlei si nu se mai dizolva prin incalzire.

 

Tulburarile cristaline sunt date in special de tartratul acid de potasiu si tartrat de calciu, fiind caracteristice vinurilor tinere saturate cu aceste saruri. Formarea acestor tulburari este conditionata de continutul vinului in potasiu, calciu, pH-ul vinului, temperatura si gradul alcoolic.

Un vin bogat in saruri tartrice precipita odata cu venirea iernii, cu micsorarea temperaturii de pastrare. Fenomenul este evident odata cu transformarea mustului in vin si scaderea temperaturii, cand are loc formarea asanumitei tirighii, piatra de tartru, pe peretele vasului in care se pastreaza vinul.

  
  
  

Aboneaza-te la newsletter

 
Vrei sa afli prin email despre reduceri si promotii? Aboneaza-te acum la newsletter si fii la curent cu tot ce e nou!